Arhive pe categorii: Soul search

Oscar si Tanti Roz

Standard

„Oscar si Tanti Roz” este un spectacolul umanitar ce a avut loc în 23 aprilie la Opera din Timisoara. S-au strans fonduri pentru achiziționarea de aparatură pentru Clinica de Oncohematologie a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”. Eu am avut norocul sa primesc o invitatie, firma la care lucrez fiind printre sponsorii spectacolului. M-a marcat in mod profund si placut. Este o poveste trista despre un baietel bolnav de leucemie, dar totodata te umple de optimism prin modul in care situatia a fost prezentata. Te invata cel putin trei lucruri: „cum sa pleci la drum cu un Dumnezeu pe care nu dai doi bani si sa ajungi la credinta nuda, cum sa inveti sa mori atunci cand nu ai avut clipe nici macar sa traiesti si cum sa te folosesti de timp astfel incat sa il faci sa nu mai existe”. Pentru mai multe detalii putet intra aici.

Va impartasesc o scrisoare pe care Oscar i-o scrie lui Dumnezeu:

„Dragă Dumnezeu,
Pe mine mă cheamă Oscar, am zece ani, am dat foc pisicii, câinelui şi casei (cred că s-au prăjit chiar şi peştişorii roşii din borcan), iar asta e prima scrisoare pe care ţi-o trimit, fiindcă până acum n-am avut timp din pricina şcolii. Să ştii de la început că mie nu-mi place să scriu, o fac numai când sunt silit. Scrisul nu-i decât zâmbăreală, ploconeală, împopoţoneală etc. Minciună frumoasă. Ceva pentru oameni mari, adică. Dovada? Uită-te numai la începutulscrisorii mele: „Pe mine mă cheamă Oscar, am zece ani, am dat foc pisicii, câinelui şi casei (credcă s-au prăjit chiar şi peştişorii roşii din borcan),iar asta e prima scrisoare pe care ţi-o trimit fiindcă până acum n-am avut timp din cauza şcolii“, când aş fi putut la fel de bine să spun:„Mi se zice Cap de Ou, am zece ani, dar arăt ca unul de şapte, trăiesc la spital pentru că am cancer şi dacă n-am vorbit niciodată cu tine este fiindcă nici măcar nu cred că exişti“. Dar dacă ţi-aş fi scris aşa, nu numai că dădea nasol, dar nici n-ai fi catadixit să te mai ocupi de mine. Or, vezi tu, tare-aş avea nevoiesă te ocupi. Ba chiar aş zice că mi-ar prinde al naibii de bine dacă ţi-ai găsi timp să-mi faci şi mie vreo două, trei servicii.Uite, să-ţi explic.
Spitalul e un loc grozav de simpatic unde sunt o mulţime de oameni mari întotdeauna plini de voie bună şi care vorbesc în gura mare,cu mormane de jucării şi multe tanti roz care nu aşteaptă decât să se joace cu copiii, şi unde prieteni ca Bacon, Einstein sau Pop Corn îţi sunt în orice clipă la îndemână. Ce mai, spitalul e nemaipomenit cu condiţia să fii un bolnav care le face plăcere celor din jur. Or, eu nu le mai fac plăcere. De când cu grefa de măduvă văd eu bine că nu mai fac plăcere nimănui. Dimineaţa când mă examinează, doctorul Düsseldorf pare să n-aibă nici cea mai mică tragere de inimă, se vede că-i decepţionat. Se uită la mine fără să zică o vorbă,de parcă i-aş fi greşit cu ceva. Or, trebuie să ştii,dragă Dumnezeu, că eu mi-am dat toată silinţa la operaţie; am fost cât se poate de cuminte, i-am lăsat să mă adoarmă, mi-am luat toate doctoriile şi nici măcar n-am ţipat când m-a durut. Sunt zile când mai-mai i-aş zice de la obraz că la urma urmei poate el, doctorul Düsseldorf, cu sprâncenele alea negre ale lui, e de vină că n-a reuşit operaţia. Dar, când mă uit la mutra lui amărâtă, parcă nu-mi mai vine şi toate ocările mi se opresc în gât. Ba chiar cu cât doctorul Düsseldorf tace, privindu-mă cu ochii lui de câine bătut, cu atât mă simt mai vinovat. Îmi dau seama că nu sunt un bolnav cum trebuie, ci unul din ăia care-i împiedică pe oameni să creadă că medicina e o chestie formidabilă.
Şi să ştii că gândurile unui doctor sunt contagioase. Acum tot etajul mă priveşte cu aceiaşi ochi – infirmierele, rezidenţii, femeile de serviciu. Au un aer trist când mă văd că sunt vesel, iar când spun o glumă se silesc să râdă.Pe bune, nici de râs nu mai râdem ca altădată.Numai Tanti Roz a rămas aceeaşi. E prea bătrână, zic eu, ca să se mai schimbe. Şi e prea Tanti Roz pentru aşa ceva. Cred că n-are rost să ţi-o prezint pe Tanti Roz, dragă Dumnezeu, e oprietenă de-a ta, de vreme ce ea mi-a zis să-ţi scriu. Singura problemă ar fi că numai eu îi zic aşa, Tanti Roz. Dar fă şi tu un efort ca să înţelegi despre cine este vorba: dintre toate doamnele în halat roz care vin la spital să se ocupe de copiii bolnavi, ea e cea mai bătrână.

Pe maine. Te pup,
Oscar”

 

 

Anunțuri

Standard

Zilele astea m-am tot gandit la ce imi place mie sa fac, ce ma defineste ca om, ce ma face fericita, de ce nu fac din pasiuni o profesie, ce vreau de la viata. Analizand tiparele pe care le am in minte de ceva timp am tras concluzia ca trec printr-o etapa de auto-cunoastere, de maturizare, de schimbare. Ma sperie destul de tare  capcanele rutinei, mediocritatii si superificialitatii pe care le gasesc la tot pasul. Caut si sper sa descopar raspunsuri la intrebarile mele existentiale, cautare care ma face sa ma indepartez uneori inspre interior. E ok insa, m-am obisnuit cu metoda. Pentru a invata sa fiu selectiva, trebuie sa aflu in primul rand cine sunt si ce vreau. Mi-am dat seama ca iti trebuie destul de mult curaj si perseverenta sa fii cu adevarat cine esti, ca unii te pot decuraja, judeca, dezamagi, ca in tara in care m-am nascut exista o normalitate atipica si piedici suficiente. Cred ca asa iau nastere depresiile, din renuntarea treptata la dreptul la fericire, din a-i nega sufletului pasiuni, sentimente profunde; tristetea se instaleaza rapid si, cel mai grav, se accepta de unii cu resemnare. Aici spun clar nu!

Pentru a nu intra pe un fagas intunecat vreau sa vorbesc despre ce ma face pe mine fericita.

  • Imi place sa gatesc pentru oamenii la care tin, am impresia ca hranindu-i am grija cumva de ei, ii protejez  intr-un fel; mancarea are harul asta minunat de a aduce oamenii impreuna; Bonus de fiecare data cand gatesc ma relaxez, mintea nu imi mai hoinareste-ma concentrez pe o singura actiune, ceea ce e rar pentru mine. Placerea se completeaza si cu faptul ca sunt o gurmanda: placinte cu fructe, paste, gratare, salate, gogosi, clatite si lista e destul de lunga. Le iubesc. imi creste nivelul de fericire cadn mananc!
  • Imi mai place sa merg pe jos, sa descopar cladiri, zone noi; eu numesc asta „explorarea mea„. Stiu ca nu sunt Columb, dar cand vremea o permite nu refuz o plimbare. Visul meu e sa fac si poze super faine cu ce vad, ce ma inspira. Cred ca asta imi aminteste de zilele in care exploram padurile la bunici, faceam harti cu comori ascunse si construiam „cabane”;
  • Imi plac florile, plantele, natura-tot din reminiscentele din copilarie cand faceam buchete si coronite din margarete in poiana. De aici si ghivecel cu flori care se inmultesc la mine acasa.
  • Imi place sa desenez/pictez. Cand eram mica o facem des; Cu timpul indemanarea s-a dus din lipsa de exercitiu, dar vrea sa redescopar aceasta pasiune.
  • Cand eram mica scriam povesti tot timpul. Unchiul meu crek le are si acum undeva prin pod. Acum am blogul si jurnalele si visez sa scriu o carte pt copii, pentru care eu sa fac si ilustratiile desigur 🙂
  • Imi place sa dorm..mult;
  • Calatoriile crek oricui ii plac
  • Imi place sa stau cu familia, nu prea ratez evenimentele importante din an si sunt destul de multe, pentru ca am o familie numeroasa;
  • Imi plac animalele; vreau tare caine si pisica;
  • Imi place sa organizez lucruri; ma simt mai bine dupa ce arunc lucruri inutile din casa;
  • Imi place sa fac baie cu spuma si lumanari;
  • Imi plac cartile; vreau sa am multe de tot si sper sa tin pasul si cu cititul;
  • Imi place sa ascult muzica jazz; ma relaxeaza si imi creaza o stare de bine;
  • Sa decorez
  • Sa gradinaresc

S-au strans cateva buline, ceea ce e bine. Probabil o sa revin cu cun post despre ce e de fapt fericirea.

Pana atunci simtiti-va liberi sa impartasiti ce va face pe voi fericiti. Sunt curioasa!

Un weekend minunat!

Ana

An nou, rezolutii noi

Standard

Fiecare are probabil in minte cam ce si-ar dori sa indeplineasca pe parcursul unui an de zile. Unii le tin pastrate in filele unui jurnal, altii prin sertarele dintre neuroni sau chiar pe blog. Avem masura aceasta de timp: cand bate ceasul de ora 12 in Noaptea de Revelion, tragem linie si o luam de la capat cu alte vise si dorinte pentru anul care vine. Intamplarea face ca rezolutiile mele de anul trecut sa le fi regasit scrise pe hartie. Am fost surprinsa sa constat ca aproximativ jumatate dintre ele le-am dus la bun sfarsit, fie ele si cam vag definite, lasand loc de indulgenta. Nu am fost prea harnica, mi-am facut multe planuri si am respectat putine si asta mi-a oferit un sentiment de final de an de nesiguranta si frustare. Din aceste sentimente insa a luat nastere o vointa mai puternica pentru a-mi indeplini obiectivele fixate pentru acest an. Voi fi mai stricta si neinduratoare cu mine, nu voi mai amana ce imi doresc sa fac de mult timp, voi avea obiective mai exacte.

Lista mea pentru 2012 este in mod ambitios mai lunga decat cea de anul trecut si cuprinde dorinte rezonabil de indeplinit:

  1. sa merg la fitness de minim 4 ori pe luna;
  2. sa invat sa gatesc retete noi, mai sanatos-o reteta pe saptamana
  3. sa citesc 20 carti anul acesta
  4. sa am un animla de casa
  5. sa evoluez la pictura:teoretic si practic
  6. sa calatoresc mai mult:target Budapesta, Florenta, Zurich, Bucuresti
  7. sa scriu pe blog minim un articol pe saptamana
  8. sa scriu o carte de copii
  9. sa invat sa cos la masina
  10. sa imi cumpar masina de cusut
  11. sa am rabdare mai multa si sa imi descopar parintii
  12. sa ajut cat de des pot oamenii
  13. sa fac fapte bune-cainii comunitari, batrani, nevoiasi
  14. sa am mai multa incredere in mine
  15. sa imi vizitez bunii la vara-Moldova
  16. sa fac drumetii in natura
  17. sa croiesc o lenjerie de pat personalizata
  18. sa imi explorez cat mai mult creativitatea:desen, pictura,design, gatit, scris.
  19. sa discut cu un psiholog
  20. sa devin mai inteleapta

Am uitat sa adaug ca pentru a adauga un plus de motivare am facut schimb de liste cu colega mea speciala de suflet: Cristina. Ne vom sustine, certa, bate la cap, dupa caz, de fiecare data cand va fi nevoie. Impreuna vom fi mai puternice 🙂

Concediu placut Cristina!

Ten Rules for Being Human

Standard

                                         Ten Rules for Being Human

                                                           by Cherie Carter-Scott

 1. You will receive a body. You may like it or hate it, but it’s yours to keep for the entire period.

2. You will learn lessons. You are enrolled in a full-time informal school called, „life.”

3. There are no mistakes, only lessons. Growth is a process of trial, error, and experimentation. The „failed” experiments are as much a part of the process as the experiments that ultimately „work.”

4. Lessons are repeated until they are learned. A lesson will be presented to you in various forms until you have learned it. When you have learned it, you can go on to the next lesson.

5. Learning lessons does not end. There’s no part of life that doesn’t contain its lessons. If you’re alive, that means there are still lessons to be learned.

6. „There” is no better a place than „here.” When your „there” has become a „here”, you will simply obtain another „there” that will again look better than „here.”

7. Other people are merely mirrors of you. You cannot love or hate something about another person unless it reflects to you something you love or hate about yourself.

8. What you make of your life is up to you. You have all the tools and resources you need. What you do with them is up to you. The choice is yours.

9. Your answers lie within you. The answers to life’s questions lie within you. All you need to do is look, listen, and trust.

10. You will forget all this.

Frumusetea ascunsa in ochii privitorului

Standard

Psihologia şi sociologia consideră că „gustul frumosului” depinde de caracterul psihogenetic, sau social. Aprecierea frumosului este influenţat fundamental de un complex de simţăminte, generate de mediul înconjurător, social ca şi de psihicul individului. Mai ales la aprecierea frumosului din domeniul artelor, literaturii, muzicii este puternic influenţată de educaţie, ideologie, mediu social. In decursul istoriei s-au schimbat criteriile aprecierii frumosului, perfecţiunii, armoniei liniilor şi culorilor. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Frumuse%C8%9Be)

Mereu m-a fascinat diferenta asta de pareri intre ceea ce consider eu ca este frumos si gusturile si parerile celor din jurul meu. Daca privim definita de mai sus clar nu tine doar de gust, e ceva mult mai complex. Daca areuncati o privire asupra fotografiilor pe care le-am selectionat mai jos puteti observa frumusetea in forme cat mai variate. Am ales culturi si persoane cat mai diferite pentru a vedea diferenta cat mai clar. Daca pornim de la ideea de mai sus ajungem la concluzia ca totul sicu totii suntem frumosi, din moment ce exista cel putin o persoana care sa considere astfel. E minunata ideea asta, e lipsita de superficialitate si plina de profunzime si optimism: frumusetea este peste tot in jurul nostru daca avem ochi sa o privim din perspectiva potrivita.

mursi tribe ethiopia 2 The Mursi Tribe Of Ethiopia

mursi tribe ethiopia 5 The Mursi Tribe Of Ethiopia

http://www.schefferj.ps.hu/images/USA/USA_Monterrey/MexicanGirl2_800.jpg

http://www.lifeinkorea.com/pictures/tcs03.jpg

http://rmparchive.com/images/hosting/600Border/LC1668-600Border.jpg

http://woondu.com/the-mursi-tribe-of-ethiopia/

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/68/Tribes_woman_with_ear_piercing.jpg

http://www.top-things-to-do.com/africa/african-tribes.jpg

https://visecunoi.files.wordpress.com/2011/02/wonderful_tribes_africa_funzug-org_06.jpg?w=210

http://oursurprisingworld.com/wp-content/uploads/2008/01/thailand_hill_tribes_03.jpg

http://www.medimanage.com/Images/henna-mendhi-brides-hands.jpg

http://www.americasfoundation.net/india/uk_clothing_accessories.10296.1.jpg

http://www.textually.org/ringtonia/archives/archives/images/set2/india_phone.jpg

Eat,pray,love

Standard

I bought this book written by Elizabeth Gilbert and read it in my summer vacation this year. I must confess it took  a while to get me captured by the story (especially becouse I was reading it at the beach and kept falling asleep), but once it did I finished the book in a jiffy.

This is actually the memoir of the author that was battling personal unhappiness and frustration. She was married with a great person, but didn’t seem to conect with him anymore, had a great home, but no desire to fill it up with children, and a job that required a lot of travelling that she loved, but was espected to give up for the sake of the family.

I guess we all forget to think at what we truly want in life and what really makes us happy and we tent to do what is espected of us by society. Maby that’s why the rate of depressions has gone up.

Well this isn’t the case of our hero. She gave it all up, reached top bottom and where can you go from there unless up. She spent four months in Italy, eating and enjoying life („Eat”). She spent four months in India, finding her spirituality („Pray”). She ended the year in Bali, Indonesia, looking for „balance” of the two and found love („Love”) in the form of a dashing Brazilian factory owner.[

Columbia Pictures purchased film rights for the memoir and has produced a film version under the same title. It was released on August 13, 2010. American actress Julia Roberts starred in the film; Ryan Murphy directed it. The film also stars Javier Bardem, James Franco, Richard Jenkins and Billy Crudup.Brad Pitt and Dede Gardner of Plan B, Pitt’s production company, produced the film.

http://www.a1.ro/usr/imagini/2010/08/30/101602-eat-pray-love-movie.jpg

LOVEly Song and video

Standard

Listen to this song and watch the video. Cee Lo Green has an amazing voice and so original songs. It’s just wonderful!

These are the lyrics

„No One’s Gonna Love You”

It’s looking like a limb torn off
Or altogether just taken apart
We’re reeling through an endless fall
We are the ever-living ghost of what once was

But no one is ever gonna love you more than I do
No one’s gonna love you more than I do

And anything to make you smile
It is my better side of you to admire
But they should never take so long
Just to be over then back to another one

But no one is ever gonna love you more than I do
No one’s gonna love you more than I do

But someone,
They could have warned you
When things start splitting at the seams and now
The whole thing’s tumbling down
Things start splitting at the seams and now
If things start splitting at the seams and now,
It’s tumbling down
Hard.

Anything to make you smile
You are the ever-living ghost of what once was
I never want to hear you say
That you’d be better off
Or you liked it that way

But no one is ever gonna love you more than I do
No one’s gonna love you more than I do

But someone
They should have warned you
When things start splitting at the seams and now
The whole thing’s tumbling down
Things start splitting at the seams and now
If things start splitting at the seams and now,
It’s tumbling down
Hard

http://www.azlyrics.com/lyrics/bandofhorses/noonesgonnaloveyou.html